Daily History
Război și conflict

Începutul Războiului din Coreea

Washington, D.C., USA

Începutul Războiului din Coreea — Washington, D.C., USA
Imagine: Photo by Corporal Peter McDonald, USMC · Public domain

La 27 iunie 1950, președintele american Harry S. Truman a decis să trimită trupe americane în Korea, marcând începutul implicării directe a Statelor Unite în Războiul Coreean. Decizia a fost luată după ce forțele nord-coreene, sprijinite de China și Uniunea Sovietică, au invadat Coreea de Sud, determinând Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite să adopte o rezoluție care cerea retragerea imediată a forțelor nord-coreene. În urma acestei decizii, aproximativ 332.000 de soldați americani au fost trimiși în Korea, alături de forțe din alte 15 țări, pentru a apăra Coreea de Sud și a restabili granițele anterioare.

Pe măsură ce războiul a escaladat, numărul victimelor a crescut semnificativ. În total, aproximativ 2,5 milioane de persoane au murit în timpul conflictului, dintre care 1,5 milioane de civili și 1 milion de militari. Războiul a durat trei ani, până la 27 iulie 1953, când a fost semnat Armistițiul de la Panmunjom, care a pus capăt ostilităților. În ciuda acestui fapt, un tratat de pace formal nu a fost niciodată semnat, Coreea de Nord și Coreea de Sud rămânând teoretic în stare de război.

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale Războiului Coreean este implicarea forțelor aeriene americane, care au efectuat peste 1,3 milioane de misiuni de luptă în timpul conflictului. Avioanele americane au fost capabile să zboare până la 1.000 de mile pe oră, o viteză considerată extrem de mare la acea vreme. De asemenea, războiul a văzut introducerea pe scară largă a elicopterelor, care au fost folosite pentru transportul trupelor și a echipamentelor.

Începutul Războiului din Coreea — Washington, D.C., USA
Imagine: USAF (photo 306-PS-51(10303)) · Public domain

Războiul Coreean a avut și un impact semnificativ asupra economiei americane, costul total al conflictului fiind estimat la aproximativ 67 de miliarde de dolari, o sumă considerabilă la acea vreme. În plus, războiul a determinat o creștere a cheltuielilor militare americane, care au ajuns să reprezinte aproximativ 15% din produsul intern brut al țării.

În cele din urmă, Războiul Coreean rămâne un conflict complex și multifacetat, care a avut implicații semnificative atât pentru Coreea, cât și pentru întreaga lume. Deși a durat doar trei ani, războiul a lăsat o moștenire durabilă, Coreea de Nord și Coreea de Sud rămânând două țări separate și distincte, separate de o zonă demilitarizată de aproximativ 2,5 mile lățime și 155 de mile lungime.

Începutul Războiului din Coreea — Washington, D.C., USA
Imagine: Unknown authorUnknown author · Public domain

Sursă: en.wikipedia.org/wiki/Korean War

Politică și stat

Referendumul pentru Brexit

London, UK

Referendumul pentru Brexit — London, UK
Imagine: DFID - UK Department for International Development · CC BY 2.0

Într-o zi de junie, Londra era plină de viață, oamenii se grăbeau să ajungă la urnele de votare pentru a-și exprima opinia despre viitorul Regatului Unit în cadrul Uniunii Europene. Aerul era încărcat de tensiune, oamenii discutau aprig despre consecințele unui eventual Brexit. La ora 22:00, urnele de votare se închideau, și începea numărătoarea voturilor.

În această seară, Nigel Farage, liderul Partidului pentru Independența Regatului Unit, se afla la Londra, urmărind cu atenție rezultatele. El declarase anterior că era sigur de victoria taberei pro-Brexit. Între timp, prim-ministrul David Cameron, care se opusese ieșirii din UE, era într-o poziție dificilă, știind că rezultatul ar putea să-i afecteze cariera politică.

La ora 4:40, rezultatele parțiale arătau că tabăra pro-Brexit era în frunte, cu peste 50% din voturi. Ora 6:00 aducea confirmarea oficială: Regatul Unit alesese să părăsească Uniunea Europeană. Farage striga victoria, în timp ce Cameron anunța demisia sa. Străzile Londrei erau pline de oameni care sărbătoreau sau plângeau, după cum votaseră.

Referendumul pentru Brexit — London, UK
Imagine: Unknown photographer · OGL v1.0

În urma acestui vot, peste 1,3 milioane de oameni au semnat o petiție pentru a cere un al doilea referendum. Însă, guvernul a refuzat, argumentând că poporul a vorbit deja. În zilele care au urmat, liniile aeriene și bursele au înregistrat scăderi semnificative, demonstrând îngrijorarea investitorilor și a celor care se temeau de consecințele economice ale Brexitului.

Peste 17 milioane de oameni au votat pentru ieșirea din UE, în timp ce aproximativ 16 milioane au votat pentru a rămâne. Acest vot a arătat o împărțire profundă în societatea britanică, între cei care doreau suveranitate națională și cei care valorizau integrarea europeană. În urma acestui vot, Regatul Unit a început un drum lung și dificil către negocierea unui nou statut în relațiile sale cu Uniunea Europeană.

Referendumul pentru Brexit — London, UK
Imagine: Philafrenzy · CC BY-SA 4.0

Ironic, unul dintre principalii susținători ai campaniei pro-Brexit, Boris Johnson, avea să devină ulterior prim-ministru, confruntându-se cu provocarea de a negocia acordul de ieșire din UE și de a ghida țara prin perioada de tranziție care a urmat. În timp ce mulți erau îngrijorați de viitor, alții vedeau oportunități în noua realitate politică a Regatului Unit. Oricum, una era sigură: ziua de 23 iunie 2016 avea să rămână în istorie ca momentul în care britanicii au ales să-și schimbe cursul.

Sursă: en.wikipedia.org/wiki/2016 United Kingdom European Union membership referendum

Folosește săgețile ca să treci de la o zi la alta

Vezi arhiva completă →